Adopţie

 

 


Mai multe detalii despre adopție puteți găsi în secțiunea dedicată a website-ului ANDPDCA: http://andpdca.gov.ro/w/adoptie/

Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.

Adopția poate fi:

  • adopţie internă – adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România;
  • adopţie internaţională – adopţia în care adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul ce urmează să fie adoptat au reşedinţa obişnuită în state diferite, iar, în urma încuviinţării adopţiei, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă obişnuită cu cea a adoptatorului.

Despre adopții

  • Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie;
  • Nu poate fi adoptat copilul ai carui parinti firesti nu au implinit 14 ani;
  • Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale, precum si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului;
  • Consimtamantul la adoptie al copilului care a implinit varsta de 10 ani se da in fata instantei judecatoresti

Persoanele interesate se pot adresa Compartimentului Adopții din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Maramureș, strada Banatului nr. 1, telefon 0262.228.999, interior 16.

PROCEDURA LEGALĂ CE TREBUIE URMATĂ DE CĂTRE O PERSOANĂ/FAMILIE PENTRU ADOPȚIA INTERNĂ

A. În cazul adopției unui copil aflat în sistemul de protecție se parcurg următoarele etape:

I. Obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte

– Persoana/familia care doreste sa adopte, se adreseaza la Directia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) în a carei rază teritorială domiciliază unul dintre adoptatori sau unui organism privat roman autorizat (OPA) pentru realizarea procedurii de informare prealabilă şi pentru demararea procesului de evaluare.

Nu pot adopta persoanele care:

a. Au boli psihice sau handicap mintal;

b. Au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri nu poate adopta;

c. Sunt decăzute din drepturile părinteşti sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecţie special;

d. Interdicţia de a adopta se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute lit.a, b, sau c.

– Dupa realizarea informării prealabile, persoana/familia care doreste sa adopte depune la (DGASPC) in a carei raza teritoriala domiciliază sau la un organism privat autorizat (OPA) cererea privind eliberarea atestatului pentru adopţie însoţită de următoarele documente:

  • a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
  • b) declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
  • c) copie legalizată de pe certificatul de naştere;
  • d) copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
  • e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
  • f) certificatul de cazier judiciar;
  • g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
  • h) certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
  • i) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;
  • j) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
  • k) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
  • l) certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.

Documentele prevăzute la lit. f), h), j) şi l) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie

– DGASPC/OPA evaluează garanţiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care doreste sa adopte şi asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru a-şi asuma în cunoştinţă de cauză şi în mod corespunzător rolul de părinte. Etapa de evaluare (sociala si psihologica) si pregatire (cursuri de pregatire) pentru asumarea in cunostinta de cauza a rolului de parinte adoptator, are o durata de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare; etapa de evaluare socială constă în realizarea unui număr de minimum 6 întâlniri cu asistentul social, evaluarea psihologică presupune un număr de minimum 4 întâlniri de evaluare/consiliere realizate de către psiholog iar pregătirea adoptatorilor are o durată de minimum 12 ore distribuite în 3 sesiuni individuale/de grup.

– Sunt exceptate de la parcurgerea etapei de pregătire persoanele/familiile care au deţinut atestat pentru adopţie a cărui valabilitate a încetat sau persoanele/familiile care doresc să adopte copiii pe care îi au în plasament de cel puţin un an.

– Persoana/familia care doreşte să adopte beneficiază de timp liber acordat de angajator, fără diminuarea drepturilor salariale, pentru realizarea evaluării şi pentru parcurgerea etapei de potrivire practică în limita a maximum 40 ore pe an.

– Dupa ce obtine atestatul de persoana aptă să adopte, persoana/familia urmeaza sa fie inscrisă in Registrul National pentru Adoptii (R.N.A) alaturi de celelalte persoane/familii atestate din România.

II: Potrivirea iniţială

– Este realizată de către DGASPC-ul de la domiciliul adoptatorilor şi presupune identificarea şi selectarea din R.N.A. a persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului.

– Pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.

– Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:

  • a) vârsta copilului;
  • b) sexul copilului;
  • c) numărul de copii pe care familia îi poate ingriji;
  • d) starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.

– Se acordă prioritate la includerea în listă următoarelor persoane atestate:

  • a) rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;
  • b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni;
  • c) persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia.

III.Potrivirea practica cu copilul adoptabil

– În cadrul etapei de potrivire practică, se realizeaza intalniri intre copilul adoptabil si persoana/familia atestata (adoptator).

– Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.

– Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează şi se motivează în scris.

– Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabileşte împreună cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.

– Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia. Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei 2 responsabili de caz (cel al copilului si cel al familiei), în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.

– Procedura de potrivire încetează dacă pe parcursul potrivirii practice specialiştii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, familia/persoana urmand sa astepte in continuare până ce va fi inclusă intr-un alt proced de potrivire practică, cu un alt copil adoptabil.

– La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire si, constatand ca s-a realizat acomodarea copilului cu familia adoptatoare, DGASPC, sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.

IV. Copiii aflaţi în profilul copiilor greu adoptabili

– O situaţie particulară este constituită de cazurile copiilor greu adoptabili (acei copiii pentru care într-o perioadă de 9 luni de la declararea adoptabilităţii nu s-a reuşit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei).

– Pentru aceşti copii a fost creată în R.N.A. o secţiune specială care conţine profilul celor aflaţi în această situaţie. Profilul unui copil greu adoptabil constă într-o prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate care caracterizează copilul în cauză, fiind însoţit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă ce poate fi aleasă chiar de copil. De asemenea, pot fi încărcate şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului. În cazul fraţilor ce urmează a fi adoptaţi împreună, profilul este comun.

– Adoptatorii au posibilitatea de a accesa de la nivelul DGASPC-ului de la domiciliul profilul copiilor greu adoptabili şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect Direcţiei. În termen de maximum 7 zile de la notificare adoptatorul va primi informaţiile complete cu privire la copil şi poate iniţia procedura de potrivire practică.

V. Încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată

Este o masura care se dispune de catre instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului si consta in incredintarea acestuia la adoptatori (la domiciliul lor) pentru o perioada de minim 3 luni.

– In perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei se monitorizeaza evolutia copilului si relatiile dintre acesta si adoptator prin vizite bilunare la domiciliul copilului ale reprezentantilor DGASPC . Daca in aceasta perioada se constata neadaptarea copilului se poate propune instantei judecatoresti prelungirea incredintarii sau revocarea acesteia.

Pe perioada încredinţării în vedera adopţiei copilul şi adoptatorii beneficiază de servicii de sprijin (informare şi consiliere/ organizare de cursuri pentru dezvoltarea de abilităţi parentale/ grupuri de suport).

– În vederea facilitării acomodării copilului în noul mediu de viaţă şi stimulării dezvoltării unei relaţii de ataşament între copil şi viitorii săi părinţi, după punerea în executare a hotărârii de încredinţare în vederea adopţiei a copilului este acordat concediul de acomodare. De acest concediu cu o durată de maximum 1 an de zile beneficiază adoptatorul/unul dintre soţii familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit şi care în perioada concediului va primi şi o indemnizaţie în un cuantum de 3,4 ISR (indicator social de referință, de 500 lei în prezent).

– La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, cand se constata ca, copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, DGASPC întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce urmeaza a fi comunicat instanţei judecatoresti care solutioneaza cererea de încuviinţare a adopţiei.

Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in cazul in care copilul adoptabil urmeaza a fi adoptat de catre tutorele său, ori de catre persoana/familia la care se afla in plasament de cel putin 6 luni.

VI. Încuviințarea adopției

– Această etapă se deruleaza tot in fata instantei judecatoresti dupa trecerea termenului stabilit pentru perioada de incredintare in vederea adoptiei. Acţiunea este scutită de taxă de timbru.

– Cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopţia copilului aflat în următoarele situații:

  • copilul pentru care a fost deschisă procedura adopţiei şi care se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni;
  • pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei

– Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte, după caz:

  • certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată
  • certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică
  • raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimţământului
  • atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare
  • hotărârea judecătorească definitivă de încredinţare în vederea adopţiei
  • certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată
  • certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată
  • cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare
  • certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris
  • hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopţiei copilului
  • declaraţia notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției (r3).

– La momentul încuviinţării, adoptatorii isi exprima in fata instantei judecatoresti consimtamantul la adoptia copilului.

– Termenul în care se poate formula apel împotriva sentinţei de încuviinţare a adopţiei a fost redus de la 30 la 10 zile.

– În cazul adopţiei copilului de către o familie adoptatoare (atât în cazul adopției interne cât și în cazul adopției internaționale), unul dintre soţi poate să dea mandat încheiat în formă autentică celuilalt soţ să îl reprezinte în faţa instanţei judecătoreşti pentru exprimarea consimţământului. În cazul adopției internaționale, mandatul esteprezentat instanţei judecătoreşti însoţit de traducerea autorizată în limba română dacă acesta a fost încheiat într-o limbă străină.

– Dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti privind incuviintarea adoptiei, adoptatorul dobandeste drepturi si obligatii parintesti intocmai ca şi faţă de un copil biologic si inceteaza definitiv rudenia copilului faţă de părinţii săi fireşti; se emite un nou cetificat de nastere pentru copil (in care adoptatorii sunt inregistrati la rubrica “parinti”).

– Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei.

VII. Monitorizarea și activitățile post adopție

– Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.

Monitorizarea postadopţie se realizează de către DGASPC de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale (si efectuarea de vizite la domiciliul copilului) pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.

– În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.

– Atat in perioada de monitorizare postadopţie cat si ulterior, adoptatorii si adoptatul pot participa la activitati post adoptie.

– Activităţile postadopţie se realizează planificat şi vizează acordarea de suport şi asistenţă de specialitate adoptatului şi adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate în timpul perioadei de monitorizare postadopţie sau semnalate direct de către cei adoptaţi ori de către persoana/familia adoptatoare.

– Obligaţia realizării activităţilor postadoptie revine direcţiei de la domiciliul solicitantului (solicitant fiind familia/persoana adoptatoare sau adoptatul). Aceste activităţi pot fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie, care au încheiat convenţii cu ANPDCA.

Activităţile postadopţie pot consta în:

  • a) informare şi consiliere pentru copii şi părinţi;
  • b) organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităţilor parentale;
  • c) constituirea de grupuri de suport pentru copii şi părinţi;
  • d) sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopţia sa.

– Pe perioada monitorizării postadopţie, participarea la activităţile post adoptie este obligatorie pentru adoptatori dacă rapoartele întocmite pe această perioadă consemnează o propunere motivată în acest sens. O astfel de propunere poate fi formulată în situaţiile în care se apreciază că există riscul compromiterii relaţiei dintre părinţi şi copilul/copiii adoptaţi ori ar putea determina, în timp, eşecul adopţiei.

În situaţia în care adoptatorii, în mod nejustificat, refuză să dea curs propunerii de a participa la activitati post adoptie sau refuză să informeze copilul cu privire la adopţia sa, responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie peste termenul minim de 2 ani.

Nu este necesară realizarea monitorizării postadopţie în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore sau rude.

B. În cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv

 

Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.

Este obligatoriu ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.

– Soțul care dorește să adopte copilul celuilalt soț sesizează în mod direct instanţa judecătorească cu acțiune privind încuviințarea adopției.

– Partile la acest proces sunt adoptatorul in contradictoriu cu parintii firesti ai adoptatului. Acţiunea este scutită de taxa de timbru.

– Pentru încuviințarea adopției este necesar ca ambii părinți biologici să consimtă în fața instanței judecătorești la adopția copilului.

Înainte de exprimarea consimțământului la instanța, părinții biologici trebuie să se adreseze la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului în a cărei rază teritorială domiciliază pentru a fi consiliați cu privire la efectele adopției și pentru a obține raportul de consiliere.

Documentele ce trebuie depuse odată cu cererea de încuviințare a adopției sunt:

– raportul/rapoartele de consiliere și informare ale părinților biologici

- certificatul de naştere al copilului, în copie

- certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică

- certificatul de naştere al adoptatorului, în copie

- raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimţământului

- certificatul de căsătorie al adoptatorului, în copie

- cazierul judiciar al adoptatorului

- certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris.

- documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;

Pentru adopția copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv nu este necesară obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte, a statutului de copil adoptabil, încredințarea în vederea adopției și nici monitorizarea post adopție.

C. În cazul adopției unei persoane majore

 

– Este obligatoriu ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.

– Persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorității sale. Dovada de “creștere în timpul minorității” se realizează în fața instanței de judecată, cu orice mijloace de probă (înscrisuri, martori, etc)

– Părțile la proces sunt adoptatorul și adoptatul care își exprimă consimțămintele la adopție în fața instanței de judecată.

– Nu este necesar consimțământul părinților firești ai adoptatului.

– Sesizarea instanței judecătorești pentru încuviințarea adopției majorului se realizează direct de către persoana/familia adoptatoare, fără ca legea să prevadă efectuarea vreunei proceduri administrative prealabile.

Administrare site | Administrare website | Realizare site